Solidaritatea era un sindicat independent, care reprezenta interesele muncitorilor şi se opunea regimului comunist. Mişcarea a apărut în urma grevelor din august 1980, când muncitorii au obţinut dreptul de a forma sindicate libere şi de a negocia cu autorităţile.
La congres au participat peste 800 de delegaţi din toate regiunile Poloniei, precum şi observatori internaţionali şi reprezentanţi ai Bisericii Catolice. Congresul a durat până pe 8 octombrie şi a adoptat o serie de documente programatice, printre care Statutul Solidarităţii, Declaraţia de principii şi Programul social şi economic.
Congresul a ales şi conducerea sindicatului, avându-l în frunte pe Lech Wałęsa, liderul grevei din Gdańsk.
Congresul a fost un moment istoric pentru mişcarea democratică din Polonia şi a arătat forţa şi unitatea Solidarităţii. Totuşi, congresul a provocat şi îngrijorarea autorităţilor…
